Conferința regională RBL Cluj
Câteva gânduri despre procesul și conceptul performance-ului la care urmează să participați.
Prâslea cea voinică și munca de aur. Relația dintre școală și piața muncii
„Când eram mică, vedeam la grădiniță povești – nu cu un videoproiector modern, ci cu mâinile mamei mele care derulau încet filmul la retroproiector, cu vocea ei, care citea, transformându-se, toate personajele. Recent a ajuns la mine o colecție de diapozitive care puteau sta la baza unor ore, când mama mea era elevă. Mi-am dat seama ce distanță e între noi. Și că ele spun și o altă poveste… voi?” Ioana Toloargă, dramaturgă și regizoare
CONCEPT: Castelul Banffy de la Răscruci a fost locuit de artistul Adam Banffy. Apoi, între 1967 și 2007 – a fost sediul unei școli speciale. În acord cu aceste două elemente centrale din metamorfozele pe care le-a suferit acest spațiu, cu temele conferinței și cu propriile căutări artistice, propunem o instalație performativă care are la bază tema relației dintre școală și piața muncii, într-o incursiune dinspre un timp pe care nu l-am trăit, dar care ne-a influențat (comunismul românesc), spre un timp subiectiv, al propriei formări și al primelor contacte cu munca.
În primă instanță, există o instalație obiectuală, care ne-a inspirat: o colecție de diapozitive ce stau la baza activităților școlare de la ore precum limba română, istorie sau științe ale naturii, din perioada României comuniste. O parte dintre ele fac parte din selecția noastră și sunt proiectate, existând un dialog direct dintre ele și performeri, iar pe celelalte vă invităm să le priviți prin lupă.
De la ready-made, pasul următor este înspre o performativitate care pune accentul pe relația cât mai personală temele: școala mea, așa cum se vedea ea în clasele primare, în compunerile școlare, respectiv meseria – brățară de aur – de proiecția ludică, la realitatea prezentului. Totodată, temporalitățile cu care ne jucăm vorbesc și despre o relație cu piața muncii bazată pe ceea ce sociologul Zygmunt Bauman numește tranziția de la “modernitatea solidă” la “modernitatea lichidă” – cu avantajele, dezavantajele și spaimele ei (sau ale noastre?).
Concept și dramaturgie: Ioana Toloargă, cu texte ale întregii echipe
Cu: Maialgesa Dat, Călin Deneș, Alexandra-Ioana Harapu, Maria-Elena Morar
Produs de: Asociația cont.rar
Pentru a rămâne relevant, considerăm că este important ca teatrul să fie conectat direct la spectatori.
Aici este un loc unde puteți împărtășii cu noi gânduri legate de performance
